„Premierul a promis că actualele inechităţi trebuie înlăturate prin noua lege de salarizare, fiind de acord cu propunerea ca grila de salarizare pentru salariaţii din învăţământ să fie construită având la bază salariul profesorului debutant adus la nivelul salariului mediu brut pe economie”, potrivit Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Marţi, sindicatele s-au întâlnit cu premierul Ciucă, iar tema discuţiei a reprezentat-o majorarea salariilor pentru angajaţii din învăţământ.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în luna octombrie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost de 6.461 lei. În comunicat apare că „Nu în ultimul rând, am solicitat Executivului indexarea salariilor cu indicele inflaţiei.”
„O altă propunere care va fi analizată în perioada următoare este cea privind includerea personalul nedidactic în aceeaşi grilă cu personalul didactic”, potrivit sursei menţionate.
Amintim că sute de angajaţi din sistemul de educaţie vor protesta miercuri, 14 decembrie, în faţa Parlamentului, în intervalul 12-13, după cum anunţă Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).
Salariul unui profesor debutant din învăţământul preuniversitar va creşte în medie cu 7,31% în 2023, a spus luni, în cadrul unor audieri desfăşurate la Parlament, ministrul Educaţiei, Ligia Deca.

Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, prin Departamentul de literatură, lingvistică şi jurnalism, Centrul de Cercetare Comunicare Interculturală şi Literatură, Centrul Interdisciplinar de Studii Culturale Central şi Sud-Est Europene (ReForm - UDJG) şi Şcoala Doctorală de Ştiinţe Socio-Umane-UDJG, organizează COLOCVIILE INTERNAŢIONALE „ANDREI GRIGOR", cu tema PROVOCĂRI POST-PANDEMICE ÎN ŞTIINŢELE UMANISTE. Manifestarea, ajunsă la cea de-a 13-a ediţie, va avea loc online, în perioada 8-9 decembrie 2022.
Evenimentul reuneşte scriitori, critici literari, editori de carte, cadre didactice, studenţi, masteranzi, doctoranzi şi abordează teme ca: Literatura actuală – orientări şi tendinţe în context post-pandemic; Literatura – purtătoare a culturii urbane a memoriei; Literatura virtuală şi formele acesteia; Critica literară şi provocările internetului; Literatura tânără în contextul digitalizării; Provocări lingvistice în epoca digitalizării etc. Lucrările conferinţei se vor desfăşura via Skype (https://join.skype.com/pMlO5tQlPlZw).

Consiliul Judeţean Galaţi organizează Conferinţa Internaţională „Aspecte particulare etiopatogenice, diagnostice şi terapeutice la copii şi tineri”. La eveniment sunt invitaţi şi reprezentanţi ai Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi. Conferinţa se va desfăşura la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, în perioada 8-9 decembrie 2022.

Ministerul de Finanţe a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscale pentru 2023, în care apar şi noi reguli pentru decontul transportului elevilor. În nota de fundamentare a documentului, Guvernul recunoaşte că prevederile anterioare (n. red. aprobate tot de Guvern în urmă cu un an, printr-o ordonanţă similară care a modificat Legea Educaţiei) “sunt neclare astfel încât nu pot fi aplicate”.
În nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe marţi, 29 noiembrie, Guvernul recunoaşte că “potrivit prevederilor art. 84 alin. (1.1) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, decontarea cheltuielilor cu gratuitatea acordată elevilor din învăţământul preuniversitar, se face de la bugetul de stat, prin transfer, către unităţile administrativ-teritoriale, fără însă a se preciza prin bugetul cărui minister se asigură transferurile respective. Aceste prevederi sunt neclare astfel încât nu pot fi aplicate“.

Guvernul amână din nou articolul 8 din Legea Educaţiei nr 1/2011, prin care bugetul Educaţiei Naţionale să fie 6% din PIB, potrivit unui proiect ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicat de Ministerul de Finanţe. Practic, acordarea a 6% din PIB s-a amânat în fiecare an de la adoptarea legii Educaţiei în 2011. “Având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent prevederile art. 8 din Legea Educatiei Naţionale nr. 1/2011 se aplică începând cu anul 2024”, se precizează în proiectul de ordonanţă de urgenţă.
Produsul Intern Brut pe 2023 a fost estimat de Comisia Naţională de Prognoză: 1.552,1 miliarde lei. Bugetul pentru Educaţie ar fi trebuit să fie de 93 de miliarde de lei, dacă s-ar aloca 6% din PIB. Fostul ministru Sorin Cîmpeanu voia să schimbe referinţa pentru alocarea bugetului Educaţiei, din 6% din PIB, la 15% din Bugetul general consolidat, conform prevederilor din proiectul de lege pentru învăţământul preuniversitar aflat încă în lucru. Abia în 2027 Educaţia va primi 15% din bugetul general consolidat, potrivit unei declaraţii a premierului României, Nicolae Ciucă.

Cea mai scurtă săptămână de şcoală din acest an şcolar este săptămâna 28 noiembrie – 2 decembrie, care are doar două zile de cursuri pentru elevi – 28 şi 29 noiembrie. Este săptămâna în care zilele libere legale de 30 noiembrie – Sfântul Andrei, 1 decembrie – Ziua Naţională a României au fost completate de ziua de 2 decembrie, stabilită ca zi liberă de Guvern încă de iarna trecută. După cele trei zile liber şi după weekendul următor, elevii revin la şcoală pe 5 decembrie pentru încă 14 zile de cursuri până la finalul Modulului 2 şi implicit până la Vacanţa de iarnă, care începe pe 23 decembrie şi se termină pe 8 ianuarie.
Modulul 3 de cursuri începe luni, 9 ianuarie 2023, şi durează până vineri, 3 februarie 2023, respectiv vineri, 10 februarie 2023, sau vineri, 17 februarie 2023, la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, după caz. Pentru a putea fi la îndemână şi mai util, Edupedu.ro a pus într-o formă simplă calendarul anului şcolar 2022-2023, astfel încât să poată fi descărcată, salvată în calculator sau chiar imprimată.

O fostă atletă română ce a concurat în probele de heptatlon şi de 100 de metri garduri şi a câştigat numeroase medalii la competiţii naţionale şi internaţionale a donat o parte din medaliile obţinute Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Galaţi. Liliana Năstase, absolventă a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Galaţi şi profesoară de sport încă din 1983, a decis ca trofeele câştigate de ea la câteva competiţii ar sta bine într-o vitrină de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Galaţi, aşa că i le-a înmânat decanului Gabriel Talaghir. Acesta, la rândul său, i-a oferit fostei campioane o plachetă, prin care i-a mulţumit pentru gestul făcut.
„Am fost, sunt şi voi fi o susţinătoare a sportului. Vă îndemn să vă duceţi copiii să facă sport. Cel puţin 2-3 ore, cât sunt la antrenamente sau competiţii, ştiţi sigur că nu fumează sau beau alcool”, a spus Liliana Năstase la finalul ceremoniei de predare a medaliilor.
Liliana Năstase este cunoscută în special pentru medalia de aur de la Campionatele mondiale de Atletism în sală din 1993. În plus a cucerit medalia de argint la Campionatul Mondial din 1991 şi aurul la Campionatul European în sală din 1992. A participat de două ori la Jocurile Olimpice. După retragerea sa din activitate a devenit antrenoare şi a pregătit-o pe Ionela Ţârlea. În 2004 ea a fost decorată cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a II-a cu o baretă.

O delegaţie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, condusă de domnul Prorector Silvius Stanciu participă zilele acestea la simpozionul „Tradiţie şi performanţă în educaţia europeană. Dezvoltarea parteneriatelor educaţionale între Universitatea «Dunărea de Jos» din Galaţi şi instituţii de învăţământ din Republica Moldova, cu sprijinul autorităţilor publice locale şi raionale”, care se desfăşoară în Republica Moldova, la sediul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi.
Marţi, 22 noiembrie, a avut loc o întâlnire de lucru cu conducerea Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, în cadrul căreia au fost abordate aspecte legate de bunele practici educaţionale şi de cercetare în cele două instituţii, parteneriate educaţionale şi de cercetare.
Delegaţia universităţii noastre va participa astăzi la un simpozion la care sunt aşteptate 65 de persoane, reprezentanţi ai Consulatului României la Bălţi, preşedinţi şi vicepreşedinţi de raioane, şefi de direcţii raionale şi alţi invitaţi, factori de decizie din mai multe raioane din Regiunea de Nord a Republicii Moldova. Întâlnirea face parte din campania „Parteneriat pentru performanţa educaţională” de promovare a ofertei educaţionale şi de cercetare a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, cea mai mare instituţie academică din Regiunea de Sud-Est a României.

Transportul elevilor să fie în mod real gratuit, iar presiunile asupra autorităţilor locale să crească pentru a elimina amânările existente – aceasta este una dintre propunerile formulate de elevi sub forma unor proiecte de “hotărâri de guvern” şi “ordonanţe de guvern”, susţinute luni dimineaţa într-o “şedinţă de guvern susţinută de copii”. Evenimentul, organizat de guvern în parteneriat cu UNICEF cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Copiilor, a permis copiilor să formuleze mai multe cerinţe pentru ca autorităţile să vina în sprijinul lor – de la siguranţa online la relaţia instanţelor şi a poliţiei cu minorii şi până la asigurarea de cabinete şi de asistenţi sociali în teritoriu.
Şedinţa a fost coordonată de Mădălina Turza, consilier de stat şi coordonatorul strategic al asistenţei umanitare din cadrul Departamentului pentru Responsabilitate Socială Comunitară şi Grupuri Vulnerabile, care a asumat rolul de “prim ministru”. La “şedinţa copiilor”, posturile miniştrilor au fost preluate de copii de diverse vârste.
După “şedinţa” propriu-zisă, au avut posibilitatea să intervină, cu mesaje, două eleve din Ucraina, cu un apel la modificarea curriculumului pentru elevii ucraineni care învaţă în România, respectiv unul pentru sprijinirea populaţiei ucrainene afectate de întreruperile de furnizare a energiei electrice, din cauza războiului.

Mai mulţi părinţi şi elevi au semnalat Edupedu.ro faptul că pe luna septembrie au primit sume sub cuantumul minim pentru bursele de merit, studiu sau performanţă, deşi nicăieri în legislaţie nu este prezentat modul de calcul al acestor drepturi ale elevilor. “În afara burselor sociale, celelalte se plătesc pentru zilele de şcoală, doar bursele sociale se plătesc integral indiferent de numărul de zile de şcoală şi pe toată perioada anului şcolar. Aşa a fost mereu. Nu se dau de anul acesta burse”, explica secretarul de stat din Ministerul Educaţiei, Florian Lixandru, pentru Edupedu.ro. În majoritatea lunilor, elevii primesc mai puţini bani de burse decât nivelul minim stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 1138 / 2022, spune secretarul de stat în ministerul Educaţiei, Florian Lixandru. În doar 2 luni din anul şcolar, martie şi mai, se acordă sumele minime prevăzute de HG, adică 500 de lei, pentru bursa de performanţă; 200 de lei, pentru bursa de merit; 150 de lei, pentru bursa de studiu şi 200 de lei, pentru bursa de ajutor social.
Concret, asta înseamnă că în lunile în care este vacanţă scade valoarea minimă a burselor de merit, performanţă, studiu, profesionale şi bani de liceu.
Secretarul de stat explică şi cum se calculează bursele: “Cu regula de 3 simplă şi se împarte la numărul de zile de şcoală din luna respectivă. Pentru bursa de merit, de exemplu, cuantumul minim de 200 lei se împarte la 30 de zile calendaristice şi se înmulţeşte cu numărul de zile de şcoală din luna respectivă”.